Ruminiya davlat madhiyasi
„Deşteaptă-te, romane!“ („Uygʻon, ruminiyalik!“; Rumincha talaffuzi: [deʃˈte̯aptəte roˈmɨne]) — Ruminiya milliy madhiyasi va Moldovaning sobiq madhiyasi.
.png) | |
 Ruminiya davlat madhiyasi | |
| Soʻz muallif(lar)i | Andrei Mureșanu, 1848 |
|---|---|
| Bastakor | Anton Pann |
| Qabul qilindi |
1917-yil (Moldova Demokratik Respublikasi)[1] 1990-yil (Ruminiya) 1991-yil (Moldova)
|
Qoʻshiq matni Andrei Mureşanu (1816-1863) tomonidan yozilgan, musiqasi esa mashhur boʻlgan (koʻp manbalarda aytilishicha, bu sheʼr Gheorghe Ucenescu tomonidan tanlangan).[2] U 1848-yil inqilobida dastlab „Un răsunet“ („Echo“) nomi bilan yozilgan va nashr etilgan va keyinchalik „Deşteptarea României“ nomi bilan tanilgan Vasile Alecsandrining „Către Români“ („Ruminlarga“) sheʼriga lirik javob sifatida yozilgan. "(„Ruminiyaning uygʻonishi“), undan Mureșanu oʻz qoʻshiqlarining koʻplab mavzulari va motivlari uchun ilhom olgan, bu ikki sheʼr oʻrtasidagi umumiy oʻxshashlikda aks ettirilgan. Asl matn rumin kirill alifbosida yozilgan. U birinchi marta oʻsha yilning iyun oyi oxirida Brashov shahrida, Řcheii Brasovului mahallasi koʻchalarida kuylangan va keyinchalik u darhol inqilobiy madhiyaga aylandi.
Oʻshandan beri bu vatanparvarlik qoʻshigʻi Ruminiyadagi barcha yirik toʻqnashuvlar paytida, shu jumladan 1989-yilgi antikommunistik inqilob paytida ham kuylangan. Inqilobdan keyin u 1990-yil 24-yanvarda kommunistik davrdagi „Trei culori“ („Uch rang“) milliy madhiyasi oʻrniga milliy madhiyaga aylandi.
„Milliy madhiya kuni“ (Ziua Imnului national)29-iyul Ruminiyada har yili nishonlanadi.[3]
Madhiya Moldaviya Demokratik Respublikasida 1917-1918-yillar davomida qisqa muddatda turli tantanali marosimlarda ham qoʻllangan. 1991-1994-yillar orasida „Deşteaptă-te, romane!“ u Moldova milliy madhiyasi edi, keyinchalik uning oʻrniga Moldovaning hozirgi madhiyasi „Limba noastră“ („Bizning til“) bilan almashtirildi.
Tarix
tahrirBu musiqa dastlab Anton Pann tomonidan sheʼrni eshitgandan soʻng yaratilgan „Din sânul maicii mele“ deb nomlangan sentimental qoʻshiq edi. 1848-yilda Andrei Mureșanu „Un răsunet“ sheʼrini yozdi va Shcheii Brasovului cherkovi qoʻshiqchisi Georghe Uceneskudan unga mos kuy topishni soʻradi.[4] Ucenesku unga bir nechta oddiy kuylarni kuylagandan soʻng, Mureşanu oʻrniga Anton Panning qoʻshigʻini tanladi.
Matn
tahrirRuminiya milliy madhiyasi oʻn bir banddan iborat. Bugungi kunda Ruminiya qonunchiligida belgilanganidek, faqat birinchi, ikkinchi, toʻrtinchi va oxirgisi rasmiy marosimlarda kuylanadi. 1-dekabrdagi Milliy bayram kabi yirik tadbirlarda toʻliq versiyasi Prezident tadbirda ishtirok etganida 21 qurolli askar bilan kuylanadi.
Rumin tilida
tahrirI
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră 𝄆 barbarii de tirani 𝄇!
(𝄆) Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine 𝄆 și cruzii tăi dușmani 𝄇. (𝄇)
II
Acum ori niciodată să dăm dovezi la[c] lume
Că-n aste mâni mai curge 𝄆 un sânge de roman 𝄇,
(𝄆) Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, 𝄆 un nume de Traian 𝄇! (𝄇)
III
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte 𝄆 voinici sute de mii 𝄇;
(𝄆) Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, 𝄆 din munți și din câmpii 𝄇! (𝄇)
IV
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune[d], 𝄆 ai voștri strănepoți 𝄇,
(𝄆) Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate 𝄆 ori moarte!“ strigă toți 𝄇. (𝄇)
V
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire 𝄆 la Milcov și Carpați 𝄇!
(𝄆) Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, 𝄆 să fim pururea frați 𝄇! (𝄇)
VI
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și 𝄆 azi mână d-ajutori 𝄇,
(𝄆) Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul 𝄆 s-ar face vânzători 𝄇! (𝄇)
VII
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage 𝄆 din gloriosul loc 𝄇,
(𝄆) Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem 𝄆 prin sabie și foc 𝄇! (𝄇)
VIII
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale 𝄆 și azi le mai simțim 𝄇;
(𝄆) Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul 𝄆 că vii nu o primim 𝄇! (𝄇)
IX
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi 𝄆 ca vitele-l purtăm 𝄇;
(𝄆) Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, 𝄆 dar morți numai o dăm 𝄇! (𝄇)
X
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, 𝄆 uniți-vă-n simțiri 𝄇!
(𝄆) Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, 𝄆 viclene uneltiri 𝄇! (𝄇)
XI
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate 𝄆 și scopul ei preasfânt 𝄇.
(𝄆) Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși[e] 𝄆 în vechiul nostʼ pământ 𝄇! (𝄇)[5]
Manbalar
tahrir- ↑ Andrieș-Tabac, Silviu (2008). "Simbolurile Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918). Interpretări semantice" (ro). Tyragetia 2 (2): 291–294. https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=517859.
- ↑ The anthem’s history (Wayback Machine saytida July 22, 2012, sanasida arxivlangan)
- ↑ „Romania - Deșteaptă-te, române!“. NationalAnthems.me. Qaraldi: 2011-yil 8-noyabr.
- ↑ „Cazimir: "Mie îmi place Trăiască Patria!"“ (ro) (4-oktabr 2011-yil). Qaraldi: 10-sentabr 2014-yil.
- ↑ „Imnul național“. Ministerul Apărării Naţionale. 2017-yil 1-avgustda asl nusxadan arxivlangan. Qaraldi: 2022-yil 26-fevral.
Havolalar
tahrir- Romania: Deșteaptă-te, române! — Audio of the national anthem of Romania, with information and lyrics (archive link)
- „The President of Romania“. presidency.ro.
- Romania: Deșteaptă-te, române! — Video with scores and authentic video material of the Romanian revolution 1989 of the national anthem of Romania, with information in description and Creative Commons resources for Download in description (archive link)